Anunț important astăzi, 18.07.2019, în ziua în care biblioteca noastră a-mplinit majoratul! 💁
În data de 28 mai 2019, Consiliul Local Petrila a adoptat Hotărârea nr. 113/2019, prin care biblioteca noastră își schimbă numele, devenind Biblioteca Orășenească „Gheorghe Ittu”. 😊
Cine a fost Gheorghe Ittu știu doar cei care au venit în contact cu această carte:
ori, cu autorii: dl prof. Mihai Niculescu - fost director al Școlii Generale Nr. 2 Petrila, cel care a descoperit manuscrisul revistei „Școala Noastră”, realizat de învățătorul Gheorghe Ittu și a conștientizat valoarea acestui manuscris privind istoria educației din orașul nostru
și dl dr. Dumitru Gălățan-Jieț, etnolog, autor prolific, care, prin cărțile sale, menține vii istoria și tradițiile noastre momârlănești și cel care, după 98 de ani de la scrierea primului număr al revistei „Școala Noastră”, în 2018, a făcut posibilă tipărirea revistei-manuscris.
Manuscrisul a fost donat de către dl prof. Mihai Niculescu Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara. Cei care au participat la lansarea acestuia, anul trecut, la Clubul Copiilor Petrila sau la evenimentul nostru din 27.10.2018, „Noaptea Bibliotecilor” au avut ocazia să-l răsfoiască. Poate fi consultat, în forma lui tipărită, la biblioteca noastră. 😏
Suntem mândri să purtăm numele domnului învățător Gheorghe Ittu! 😤
De ce? Veți înțelege din această biografie:
Gheorghe
Ittu
Biografie
Data
și locul nașterii: 14 iunie 1884, în comuna Vale din județul Sibiu.
Studii:
-
Clasele I – III, la Liceul de stat din
Sibiu;
-
Clasa a IV-a, la Gimnaziul confesional
ortodox român din Brad, județul Hunedoara;
-
Seminarul Andreian din Sibiu, între anii
1901 – 1904;
-
Practica pedagogică la Școala primară
confesională ortodoxă română din comuna Hetur, fost județ Târnava Mică, 1904 –
1905
Experiența
profesională:
·
1905 – 1906, titular prov. la Școala confesională ortodoxă română Idicel-Sat,
jud. Mureș;
·
1906 – 1907, titular prov. la Școala primară confesională ortodoxă română din
comuna Meșterhoza, jud. Mureș;
·
1907 – 1908, prov. la Școala primară confesională ortodoxă română din comuna
Hodoc, jud. Mureș;
·
1908 – 1910, titlu definitiv la Școala primară confesională ortodoxă română din
comuna Neagra de Jos, jud. Turda – Arieș;
·
1 septembrie 1910 – 31 august 1920, titlu definitiv la Școala primară
confesională ortodoxă română din comuna Mog, jud. Sibiu;
·
1920 – 1921, titlu definitiv la Școala primară confesională ortodoxă română din
comuna Almaș, jud. Sibiu;
·
1 septembrie 1921 – 1 august 1929, învățător titular la Școala primară de stat Nr. 2 din comuna
Petrila, jud. Hunedoara. Din anul 1924 – învățător de gradul întâi și director
al acestei școli;
o
1 septembrie 1926 – 31 august 1929, bibliotecar în cadrul Școlii primare de
stat Nr. 2 din comuna Petrila.
·
1 septembrie 1929 – 31 august 1938, director delegat la Școala Primară de
stat Nr. 1 din comuna Petroșani, jud. Hunedoara;
·
1 septembrie 1938 – 31 august 1940, director delegat la Școala Primară de
stat Nr. 5 din Cluj.
Ø În
vara anului 1914 a participat la Primul Război Mondial; la sfârșitul lunii
noiembrie 1914 a fost luat prizonier, în Rusia, unde a făcut parte din Legiunea
Voluntarilor români din Rusia și Siberia. S-a întors în țară în luna august
1920.
Ø De-a
lungul anilor de activitate ca învățător, a primit șase gradații și o gradație
de război. Ca pensionar, a primit gradația de merit.
Ø A
fost decorat cu „Răsplata Muncii”, „Crucea de Rezboiu” și medalia „Regele
Ferdinand cu spadă”.
Ø A
colaborat cu mai multe reviste, publicând conferințe,
prelegeri, lecțiuni practice, articole de specialitate pedagogică și dări de
seamă, poiezii poporale și colinzi.
La vârsta de 37 de ani, la doar trei ani
de la înfăptuirea Marii Uniri, cu peste 10 ani de experiență ca învățător și
spiritul celui care a luptat în Primul Război Mondial, la 1 septembrie 1921,
Gheorghe Ittu vine ca învățător titular la Școala primară de stat Nr. 2 din
comuna Petrila, situată în cătunul Taia.
La scurt timp de la sosirea sa la
Petrila, în cadrul conferinței corpului didactic din data de 3 noiembrie 1921,
Gheorghe Ittu își anunță dorința de a
redacta o revistă pedagogică cu numele Școala
noastră, o propunere foarte bine primită, aprobată de către dl revizor.
Ideea redactării unei astfel de reviste
trebuie să-i fi apărut în anul 1917, pe când se afla prizonier de război în
Siberia și primise primul număr din revista pedagogică Școala Moldovenească din Chișinău – Basarabia. Căci, la primirea acestui număr mi-a săltat inima
de bucurie, căci mare îmi este înstrăinarea de neamul meu… Și cum să nu-ți
tresalte inima de bucurie și veselie, când tu aici în Siberia, la spatele
pământului, primești o gazetă (moldovenească) românească și ce este mai mult o
revistă de specialitate pentru noi, învățătorii.[1]
O altă propunere a lui Gheorghe Ittu,
făcută în cadrul aceleiași conferințe din 3 noiembrie 1921 și aprobată de către
dl revizor, este înființarea unei
biblioteci școlare pentru elevi și adulți și a unei biblioteci pedagogice
pentru corpul învățătoresc.
Astfel, în anul școlar 1922 - 1923, la Școala nr. 2 Lonea, s-a înființat, cel mai probabil, prima bibliotecă din orașul nostru: Biblioteca elevilor, având în dotare un număr de 114 cărți. La 23 ianuarie 1925, acestor volume li s-au adăugat 89 de exemplare, biblioteca dispunând de un total de 203 volume de carte.
Biblioteca corpului didactic a fost înființată în anul 1927. Aceasta dispunea de 110 volume, cărți achiziționate „din banii de înscriere dăruiți benevol în anii școlari 1926-1927 și 1927-1928” - după cum precizează înv. Gheorghe Ittu în manuscrisul revistei Școala noastră.
Împrumutul de cărți pentru elevii de clasele III - VII se făcea de două ori pe lună iar pentru cadre didactice și intelectuali, oricând, la cererea acestora.
Primul număr al revistei, Școala noastră, apare, în manuscris, la
scurt timp de la aprobare, cuprinzând perioada septembrie – decembrie 1921. Revista
cuprinde 5 numere, acoperind perioada petrecută de Gheorghe Ittu ca învățător
și mai apoi, ca director, la Petrila.
Însă, Școala Noastră a rămas o revistă – manuscris, nefiind publicată
decât mult mai târziu, în anul 2018, la 97 de ani de la înființarea acesteia.
Manuscrisul a fost descoperit întâmplător de către dl prof. Mihai Niculescu,
directorul de mai târziu al aceleiași școli (dar cu alt sediu) în care s-au
revărsat truda și dragostea pentru educație, învățătură și neam ale lui
Gheorghe Ittu. Dl prof. Mihai Niculescu și dl dr. Dumitru Gălățan – Jieț,
etnolog, sunt cei cărora le datorăm publicarea acestui manuscris.
Articolele scrise de Gheorghe Ittu în
revista Școala Noastră reflectă
adânca sa preocupare pentru creșterea
poporului prin propagarea culturii,
învățăturii și-a bunelor moravuri, subliniind faptul că adevărata creștere să poate face mai bine
nu-mai în familie, deoarece în familie i să dau omului primele învățături,
punândui-să aici baze solide în ce privește formarea caracterului… însă,
nefiind toate familiile în stare, ca să deie și să facă această creștere pe
care noi o cerem – societatea – iar mai târziu cârmuitorii statului au venit și
au așezat școala în mijlocul norodului și aceasta condusă fiind de oameni anume
pregătiți să umple golul și lipsa adevăratei creștere, ce-ar trebui să se
săvârșească în casa părintească…. Totul ce să face să se facă din convingere și
să se ia în vedere binele obștesc.
…………………………………………………………………………………………………………..
Să-i
dăm țăranului român mai multă lumină și mai multă creștere, căci numai un mediu
sănătos ne poate influința, ca să ne câștigăm o adevărată creștere și care ne
poate da indivizi cu caractere oțelite și cât se poate de tari ca moralitate.
Deci
la muncă cu toții până nu este târziu, căci alte popoare ne-au întrecut și încă
demult.[2]
În revistă sunt consemnate date privind
comuna Petrila, structura și organizarea Școlii primare de stat Nr. 2 din
comuna Petrila, nevoile și greutățile întâmpinate în desfășurarea activităților
școlare, situația cărților din biblioteca școlii, numele învățătorilor și
numărul elevilor de la fiecare secție, programul din cadrul diverselor
manifestări culturale etc., constituind un veritabil document privind istoria
învățământului din Petrila.
Timpul
petrecut în Petroșani și în Valea Jiului a fost pentru mine cei mai frumoși ani ai vieții mele de învățător și
întotdeauna m-am străduit să corespund cât mai bine chemării mele de învățător
al poporului din „Valea Jiului”, unde am muncit 17 ani de școală, în timpul cât
s-a pus baza învățământului românesc în această regiune.[3]
Bibliotecar,
Bălănescu Oana – Mihaela
Bibliografie:
Mihai
Niculescu, Dumitru Gălățan – Jieț, Școala
noastră, Târgu – Jiu, Editura Măiastra,
2018
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu